Iubitul meu mi-a zis că am daddy issues și că se gândește la despărțire. Ce pot să fac?

* ilustrație de Ingrid Enache, atelierul de ilustrație In a relationship 2017

„Iubitul meu mi-a zis că am daddy issues și că uneori se gândește la despărțire din cauza asta. A zis că nu ne-a afectat până acum relația, dar crede că pe viitor s-ar putea. Însă eu nu văd cum ne-ar afecta asta relația pe viitor, având în vedere că mereu mă asigur că îmi las problemele deoparte într-o relație și mă comport cum trebuie. Nu mi s-a mai reproșat niciodată acest lucru, mereu am fost iubita perfectă, să zic așa, și mi se pare ciudat acest gând. Aș vrea o opinie în legătură cu gestionarea situației și o explicație la cum ar putea afecta daddy issues-urile o relație, fără să contribui activ la asta.”

Întâi, o definiție comună

Să înțeleg că fiecare dintre voi are o idee suficient de clară despre ce înseamnă daddy issues – sau presupun greșit? Dacă ai cea mai mică îndoială că înțelegeți același lucru, trebuie să aveți o conversație pe tema asta și să vă aliniați conceptele și definițiile.

Ca punct de pornire, propun să vedeți acest filmuleț, astfel încât să înțelegeți amândoi că daddy issues pot lua multe forme și e nevoie de ceva mai multe detalii decât o etichetă cu iz de Freud și atât. Apoi, aș mai recomanda și filmulețul acesta, care explică ceva mai detaliat fenomenul.

Daddy issues denumește „la grămadă” o categorie largă de pattern-uri / tipare relaționale cu tendințe de dependență emoțională. Ele se pot manifesta în comportamente de control, de supraveghere, de victimizare, de șantaj emoțional, de gelozie sau auto-sacrificiu. Iar acestea sunt doar cele mai ușor de identificat și de reproșat în relații. Mai e destul de vizibilă și ambivalența față de autoritate, dar ea de multe ori e descrisă de oameni drept o contradicție sau ipocrizie. Asta chiar dacă acea contradicție specifică ambivalenței are loc la nivel inconștient, deci scapă controlului voluntar al persoanei.

Apoi, o privire în oglindă

După cum ți-ai formulat întrebarea, intuiesc că este posibil ca tu să nu îți pui prea des problema în felul ăsta:

• Ce îmi doresc eu?
• Care sunt nevoile mele emoționale?
• Ce caut să obțin sau să îmi asigur în relația de cuplu?

Pare că depui eforturi conștiente să îți lași problemele deoparte și să nu le lași să îți afecteze relația. Ba chiar îți iese să fii „iubita perfectă”. Dar este iubita perfectă o realitate sau un ideal pe care ești învățată să îl cauți?

„Iubita perfectă” ești chiar tu cea adevărată – cu toate nevoile, dorințele și secretele tale? Sau e un rol pe care trebuie să îl joci, să te comporți „cum trebuie”? Cine stabilește ce trebuie? Ai și tu dreptul să explorezi și să fii tu însăți?

Next steps

După cum ai văzut, daddy issues poate să aibă oricine. Ele se referă la niște dinamici emoționale complexe și universale, legate de relația cu tatăl. Nu lua observația lui ca pe o acuzație. Încearcă să explorezi mai mult, pentru a înțelege mai bine ce anume crede/simte iubitul tău că v-ar putea afecta relația pe viitor.

Observă-te și analizează-ți cât mai onest reacțiile emoționale, ca să poți delimita mai eficient între ce vine de la tine și ce vine de la el. Sigur are și el o contribuție, își proiectează și el nevoile sau temerile într-un fel asupra ta. Atunci când auzi un reproș care îți apasă butoanele sensibile, s-ar putea să îți fie greu să nu-l respingi din prima, așa că nu te îngrijora dacă nu ai primit prea bine feedback-ul ăsta. Redeschide tu subiectul, ca să nu intrați într-un blocaj de comunicare. Rămâi curioasă și deschisă și asta îl va asigura și pe el că poate să vorbească despre orice cu tine. Relația voastră va deveni astfel mai sigură și mai confortabilă.

Dar nu uita să te gândești la nevoile și dorințele tale! De prea multe ori, fetele au fost educate să fie cât mai plăcute de ceilalți, indiferent de nevoile și dorințele lor personale, ba chiar împotriva lor uneori. Este un element specific culturii noastre, cu care încă ne confruntăm ca societate. Dar poate că generația ta va fi printre primele generații de tineri români conștiente de propria valoare și dispuse să aplice principiul drepturilor egale între oameni, indiferent de rasă, sex, vârstă, educație sau poziție socială.