IN A RELATIONSHIP | Violența spirituală asupra copiilor: „La șapte ani, mi s-a spus că fetele sunt din naștere mai păcătoase decât băieții”

De Silvia Guță, Duminică, 09 mai 2021

De-a lungul timpului, în rubrica In a Relationship am vorbit despre diferite forme de abuz și violență pe care oamenii le văd cu greu, chiar și atunci când suferă ei înșiși de pe urma lor. În această categorie a violențelor camuflate și normalizate intră și violența spirituală, care a avut un teren de desfășurare propice pentru creștini chiar în această perioadă, a sărbătorilor pascale.

Violența spirituală se referă la orice formă de a constrânge, persecuta, ridiculiza sau marginaliza o persoană pe baza unor argumente ce țin de valorile religioase sau spirituale – ale unei comunități sau ale unui individ. 

„Nu am crescut într-o familie religioasă. Însă religia a fost materia pe care am studiat-o pe tot timpul educației mele preuniversitare, la fel ca majoritatea elevilor din România. Încă îmi amintesc confuzia pe care am simțit-o când, la șapte ani, mi s-a spus că fetele sunt din naștere mai păcătoase decât băieții, pentru că din cauza Evei nu mai trăim în paradis și că, de aceea, femeile trebuie să treacă prin durerile nașterii. Am crezut asta pentru o vreme, dar mi-am dat seama rapid că nu e justificat. Cu timpul, încrederea mea în instituția bisericii s-a diminuat tot mai mult. Nu mă consider creștină, nici atee. Tot ce știu e că nu sunt de acord cu anumite valori creștine pe care biserica le impune”, povestește A., 21 de ani. 

„M-am simțit ca un extraterestru”

De obicei, violența spirituală este înțeleasă ca un potențial abuz în raporturile dintre adulți, cum ar fi conflictele ideologice dintre adepții unor culte religioase diferite. Dar există forme mult mai răspândite ale violenței spirituale și multe dintre ele îi vizează pe cei mai vulnerabili membri ai societății umane: copiii. 

Iată cum descriu trei tineri români, care au preferat să-și păstreze anonimatul, dificultățile pe care le-au întâmpinat ca urmare a unor forme de educație religioasă care nu au fost adaptate pentru nivelul de înțelegere al minții de copil:

• „Faptul că trebuia să recit în clasă o rugăciune ca să primesc o notă mi-a distorsionat relația cu spiritualitatea. Înțeleg nevoia oamenilor pentru spiritualitate și aș vrea să fiu mai conectată cu partea asta din mine, însă corelarea cu biserica și cu toate aceste practici pe care nu am ales eu să le urmez mă îndepărtează de ea, chiar îmi provoacă repulsie.” – R., 22 de ani
• „Aveam undeva pe la 8-9 ani, și-mi tot repeta bunica faptul că, fiind de altă religie (religie musulmană, n.r.) și etnie, o să fiu întotdeauna neacceptată de ceilalți copii de religie creștină, și că toți cei care ajung să mă accepte «o fac doar din milă». Și eram încurajată să stau «în treaba mea» și să-mi fac doar prieteni cu aceeași religie. Nu mi-a plăcut deloc ce am auzit, m-am simțit ca un extraterestru, pot să zic.”- L., 29 ani
• „Nu aș putea susține că am fost victima unui act de violență spirituală, însă am resimțit o vină profundă cu privire la anumite comportamente sau gânduri, ceea ce m-a pus în dificultate, fiindu-mi greu să mă regăsesc, să accept fiecare parte din mine.” – D., 21 de ani

Pentru mai multă claritate, voi reda mai jos o listă de comportamente și acțiuni care intră în categoria violenței spirituale, adesea parte integrantă din violența domestică. Dacă ești dispus/-ă să faci un exercițiu de introspecție, te invit să încerci să-ți aduci aminte cât de multe ți s-au întâmplat chiar ție sau cât de multe fac parte din „educația” copilului tău:

1. Forțarea practicării unor ritualuri & credințe religioase sau spirituale în care nu crezi sau cu care nu ești de acord
2. Împiedicarea practicării unor ritualuri & credințe religioase sau spirituale în care crezi sau cu care te identifici
3. Presiunea sau obligația de a-ți crește copiii conform unor credințe religioase sau spirituale cu care nu ești de acord 
4. Utilizarea argumentelor religioase sau spirituale pentru:
   

• a te forța / obliga să accepți o căsătorie împotriva dorinței tale
• a te forța / obliga să rămâi într-o relație sau într-o căsnicie 
• a te forța / obliga să oferi favoruri sexuale, inclusiv în cadrul unei căsnicii
• a scuza / justifica violența și abuzul împotriva ta sau a altora
• a te încuraja să accepți și să practici violența și abuzul
• a te învinovăți pentru deciziile tale
• a te împiedica să beneficiezi de asistență medicală sau tratament medical
• a te împiedica să beneficiezi de educație și acces la informații
• a te împiedica să muncești pentru a fi independent/-ă financiar
• a te umili, ridiculiza sau învinovăți pentru credințele și practicile tale religioase / spirituale

Victime și agresori spirituali

Rememorând chiar și numai o parte din episoadele de violență spirituală la care ai participat, probabil că ți se trezesc o mulțime de sentimente contradictorii: rușine și vinovăție pe de o parte, teamă, indignare sau furie pe de altă parte.

Citeşte întreaga ştire: IN A RELATIONSHIP | Violența spirituală asupra copiilor: „La șapte ani, mi s-a spus că fetele sunt din naștere mai păcătoase decât băieții”