IN A RELATIONSHIP | COVID și pandemia de violență domestică: “De ce să accepți să te strivească zilnic cineva?”
De Silvia Guță, Miercuri, 21 octombrie 2020
De-a lungul secolelor, numeroase religii și legi de stat au capitalizat și normalizat violența – metoda de educație, de pedepsire și de motivare acceptată de oameni și de Dumnezeu deopotrivă. Violența încă este parte din viața noastră, chiar dacă idealurile și ideologia de bază a societății moderne au suferit niște actualizări formidabile de la drepturile universale ale omului încoace. Cum arată violența din cupluri în era COVID?
Ziarul Libertatea publică săptămânal rubrica In a Relationship, realizată de Fundația Friends for Friends. Săptămânile trecute am discutat despre efectele autoritarismului asupra relațiilor de cuplu și asupra sănătății mintale și relaționale a oamenilor. Astăzi, psihoterapeuta Silvia Guță vorbește despre violență și jocurile de putere din cupluri.
“Abuzul în relația de cuplu este o ucidere simbolică, lentă și sigură. Nu ți se taie o venă, dar ți se suge elanul vital. Nu ți se sparge capul, dar ți se strecoară idei care îți omoară performanța. Nu ți se rup oasele, dar ți se frâng ideile și inițiativele. Nu ești strâns de gât, dar ți se ia aerul de a mai vrea altceva decât să ajungi cu bine în ziua de mâine. Dacă în plus de asta există și violență fizică pe bune, FUGI. A fi într-un cuplu chiar nu e o mare șmecherie în lumea de azi. Singur ajungi mult mai departe decât alături de cineva care nu-ți e vânt sub aripi. De ce să accepți să te strivească zilnic cineva?”.
Andra, 37 de ani, este una dintre femeile care au acceptat anul trecut să completeze pentru In a Relationship un chestionar online. Așa descrie ea, pentru adolescenți, ce înseamnă abuzul în relația de cuplu. Răspunsuri de la bărbați nu am primit deloc la acel chestionar, deși invitația de completare a fost publică.
COVID, violență domestică și depresie
De când cu pandemia, s-a tot scris despre riscurile majore în materie de sănătate mentală pe care populația lumii le confruntă, iar primele valuri de anxietate și depresie ca reacții de stres post-traumatic încep să se facă simțite printre noile valuri de restricții și crizele financiare sau cele relaționale generate de infectări, izolare, pierderi, conflicte etc.
Peste tot în lume, izolarea impusă ca restricție împotriva răspândirii coronavirusului a creat condițiile perfecte pentru reactivarea unui alt “virus” în rândul populației, violența domestică. Fără să țină cont de clasă socială sau educație, violența domestică a infectat tiparele de comportament transmise în familie de la o generație la alta.
Cine scrie istoria deține puterea
Am ajuns ca în 2020 să avem aceleași probleme pe care istoria le-a mai trăit, dar peste care “s-a trecut” cumva, în lipsa înregistrărilor: dezbaterea despre necesitatea educației sexuale, dezbaterea pentru dreptul femeilor la avort, dezbaterea pentru legislație și pedepse mai stricte pentru abuzatorii sexuali etc.
Istoria s-a scris doar de cei care au deținut puterea, iar astfel de lucruri nu au fost mai puternice decât inerția noastră culturală.
Cum poate o valoare pozitivă să-i afecteze pe ceilalți
În societatea noastră cu valori patriarhale, violența domestică este normală și omniprezentă și este legitimată chiar de valorile pe care societatea se bazează. Dar care sunt acele valori, dacă tot dăm vina pe ele? La o primă vedere, ele or să sune bine când le voi enumera, dar cel mai mult contează cum sunt traduse la nivel de comportament, cum sunt aplicate de oameni. Las aici câteva exemple, în ordine aleatorie:
Responsabilitatea – O valoare pozitivă și puternic dezirabilă, dar care poate fi resimțită și ca o povară pentru cel care trebuie să și-o asume. Responsabilitatea poate fi înțeleasă ca o poziție de putere din care oamenii pot cere sacrificii și de la ceilalți, nu doar de la sine. Oamenii care resimt povara responsabilităților copleșitoare s-ar putea să creadă că au dreptul de a fi agresivi sau violenți cu alți oameni și că ceilalți sunt datori să accepte.
Citeşte întreaga ştire: IN A RELATIONSHIP | COVID și pandemia de violență domestică: “De ce să accepți să te strivească zilnic cineva?”
