IN A RELATIONSHIP | „Eu nu merit compasiune”. 8 moduri prin care să te înțelegi pe tine la finalul unui an pandemic
De Silvia Guță, Duminică, 13 decembrie 2020
Ziarul Libertatea a publicat săptămânal rubrica In a Relationship, realizată de Fundația Friends for Friends, care ajunge astăzi la final. De-a lungul ultimelor luni, rubrica a deschis niște discuții importante pentru sănătatea mintală și relațională a oamenilor de toate vârstele, cu focus pe familiile cu copii aflați la vârsta adolescenței. Într-un ultim episod, psihoterapeuta Silvia Guță vorbește despre cât de important este să ne iertăm pe noi înșine și să ne comportăm cu propria persoana așa cum o facem cu un bun apropiat.
Aș vrea să încheiem rubrica In a Relationship cu o întrebare pe care generația mea nu a învățat să și-o pună. Nici generațiile de dinainte nu cred că și-au pus această întrebare, deși răspunsul ei poate să facă diferența între o viață împlinită și o viață plină de regrete.
Generația Z, însă, are și curiozitatea și curajul de a explora teme filozofice existențiale, prin și printre meme-uri și tiktok-uri.
Ce este iubirea de sine? Cum ne dăm seama dacă ne iubim pe noi înșine? Ce trebuie să facem ca să ne apreciem și să ne respectăm mai mult?
Pentru a te iubi pe tine însuți, este nevoie să-ți cultivi sentimentele de autocompasiune și să îți cunoști tendințele autocritice și fricile cele mai profunde. De ce are treabă iubirea de sine cu fricile și autoevaluările personale, fie ele mai critice sau mai îngăduitoare? Pentru că, odată cunoscute, ele îți permit și să le accepți ca făcând parte din tine, cel puțin într-un moment al vieții tale. Și așa se manifestă iubirea de sine: prin mai multă autocompasiune, anxietate mai mică, mai puțină deprimare, mai mult optimism, mai multă rezistență la stres și mai multă energie motivațională.
Cercetătoarea Kristin Neff, autoarea cărții „Self-Compassion: The Proven Power of Being Kind to Yourself”, studiază autocompasiunea ca abilitate psihologică a oamenilor de mulți ani și o definește în termeni ușor de înțeles pentru oricine.
Autocompasiunea presupune să te tratezi pe tine însuți / însăți cu aceeași blândețe, grijă și suportul cu care ai trata un prieten apropiat. Atunci când oamenii întâmpină situații dificile de viață sau se confruntă cu rezultatele propriilor greșeli, eșecuri sau comportamente inadecvate, autocompasiunea răspunde cu blândețe și bunătate, în locul unei atitudini dure autocritice, recunoscând faptul că imperfecțiunea este parte din experiența umană universală.
Iată și niște recomandări care pot să te ajute să te apropii mai mult de practica autocompasiunii: 1. Recunoaște că trăiești stări afective de suferință sau stres Cu cât te vei strădui mai mult să împingi „sub preș” sau sub pragul conștiinței acest adevăr, cu atât îți va fi mai greu pe termen lung. Practică starea de mindfulness atunci când observi că mintea ta se scufundă într-o stare emoțională neplăcută și dă-ți voie să explorezi și să conții acea stare, laolaltă cu toate emoțiile care o compun: rușine, anxietate, vinovăție, teamă, nerăbdare, dezamăgire, furie, tristețe – și câte și mai câte. Primul lucru pe care îl ai de făcut: oprește-te pentru o secundă din ce gândești și conștientizează-ți starea, spunând: „Acesta este un moment dificil” sau „Simt cum stresul îmi cuprinde mintea și corpul.”
Citeşte întreaga ştire: IN A RELATIONSHIP | „Eu nu merit compasiune”. 8 moduri prin care să te înțelegi pe tine la finalul unui an pandemic
